Joaca De-a Oamenii

octombrie 5th, 2008

Cum nebunii nu-s atat de nebuni precum par.

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
 Il citeam azi pe Coelho la modul obsesiv si mi-am dat seama ca am o samanta relativ incantatoare de nebunie.Nu m-a mirat nimic.Tocmai timbrul acesta mintal speriat si neincrezator , deprimat si gazda a introvertirii mele ma face ceea ce sunt.De exemplu atunci cand sunt in fata unui grup mare de oameni.Nu vorbesc decat cu cei in care am incredere.Restul reprezinta un decor.De cele mai multe ori am fost socotita ciudata sau incapabila pentru a nu fi scos nicio vorba.In schimb eu debitam fiecare cuvant al lor si imi dadeam raspunsuri mie insami ca data viitoare sa-i cunosc destul si sa le permit sa ma cunoasca daca intradevar merita.Mai sunt si cazuri (referitor la oameni)ce mi se baga pe sub piele.Da, sunt nebuna.Si nu la modul ala al pitipoancelor, gen : "Vai , tu nebuno, ce geanta Daniel Si Gheorghe ti-ai luaaat!".Nu.Sunt nebuna gen bolnava psihic.Anarhica.Fara teama de a spune ce gandesc(a se completa cu ceea ce am scris mai sus, celor care merita sa auda asta).Mi-am creat o lume numai a mea si societate are de doborat ziduri destul de temeinice ca sa ajunga la adevarata eu.Eu sunt acum, in cuvintele acestea ce n-am sa le rostesc cu voce tare in fata nimanui pentru ca sunt nesigura sau pentru ca mi-e teama de critica ce se desfasoara frecvent asupra-mi.Visez la multe lucruri ce , poate, nu se vor materializa niciodata, antipatia mea ma trage inapoi, si totusi de ce m-as uri pentru asta?La urma urmei, nu-i dracul chiar asa de negru.
 
octombrie 5th, 2008

“Decat sa fumez mai bine trag linii.”

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
N-am crezut niciodata ca necazurile vin desperecheate, asa ca le-am asteptat.Le-am sorbit nota cu nota, sunau frumos, erau dulcege, sau poate doar mi se parea fiindca le gustasem de-atatea ori.E ca atunci cand incerci un carusel de prea multe dati.Ultima data ai putea sa adormi acolo la 20m de sol.Aseara nu stiam pe unde merg.Mergeam.Atat.Harmalaia ma apasa, toti trageau fie din paharul de bere fie din preaiubita tigara.Artistul cocotat pe scena canta ceva siropos.Culmea : canta foarte bine.Am privit.Am inghitit in sec.Am numarat mai multe cupluri decat puteam suporta.Si mi-am amintit ce spuneau Veritasaga "Fericirea-i o bancnota mare,E mai mult decat poti Sa-ti imaginezi Si stiu ca vezi Lumini lucind in ape verzi Te cheama Nu vor decat sa te spele de teama…".Din urma artistul imi acoperea mintea cu "Tu sa fii lumina mea, iar eu sa-ti raman umbra…".
Si-am ramas in umbra.Visand la mai mult alcool si la un sant comfortabil.
 
  • Monthly

  • Legaturi externe

  • Meta

    • Subscribe to Atom feed
  • Weblog

    Toate drepturile rezervate Weblog.ro

    X