Joaca De-a Oamenii

noiembrie 9th, 2008

^^ Tine-te strans strans strans….

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
Linistea din casa, linistea din noi, era o dimineata atat de luminoasa incat gerul abia daca s-ar fi simtit prin geamul cuprins de sudoare.Si cerul era albastru, desfatat in fericirea firava a catorva nori, oglindit in ochii mei de copil trezit intr-o tihna neobisnuita.Robotelul s-a trezit si el, aseara am stat la povesti pana tarziu si-acum ne prinsese lumina nepregatiti, ne intindeam somnorosi, voiam sa mai stam cu pleopele lipite temandu-ne ca seara trecuta sa nu fi fost un vis gata sa se sfarame acum, in dimineata asta perfecta.Zambeste crispat catre mine si ma ia de mana pe sub cearsaf.Vrea cafea.Stiu ca vrea, pentru ca si eu vreau…Degetele mele scheletice le-au atins pe ale lui incet, dandu-i de stire ca plec eu sa fac capuche-ul cel de toate zilele.
-Ai dormit frumos.
L-am imbratisat.Ma privise cum dormeam, ca-n filmele prea siropoase, prea mincinoase cu iubiri de poveste.Pentru ca povestea mea era o poveste pe care-o respiram, inca nescrisa pe-atunci, fragmentata si pusa in reprize, fara inceput si sfarsit fericit, doar cu un continut aparte.
-Ma duc sa fac cafea.
S-a intins si-a cuprins tot asternutul ca un pisoi lenes in iarna, cel mai monoton cadru pe care l-am vazut.Un cadru pe care el l-a condimentat dintotdeauna cu faptul ca era el si el numai…atat de special.Ii placea cafeaua "tare de sa te ridice de pe scaun", pe cand eu ma limitam la putin putin lapte, niste zahar ici-colo, poate si un strop de whiskey.
Eu plec spre bucatarie si-i aud pasii lenti.Isi cauta tricoul, camasa, cureaua si toate celelate pe care le-a imprastiat aseara cand s-a schimbat intr-unul din tricourile lui taicameu cu un mesaj inscriptiv "I can only please one person today.Today is not your day, tomorrow dosn’t look good either."Brusc tot ce rasuna e cafeaua fierband, el parca s-a evaporat cand defapt vine spre mine.
-Esti frumoasa.
Epitetul acela era pur si simplu gresit.Nu eram frumoasa, eram ciufulita si nitel marcata de nesomn.
-Tare de sa te ridice de pe scaun, nu?
-Hai sa bem in balcon.
-E foarte frig acum.
-E soare.
-Si ger.
-Bem in balcon.
-Da…
Ne-am invelit amandoi in cearsaful in care dormisem si-am luat ibricul in balconul dominat de racoarea apasatoare.Tremuram si-mi ardeam gura cu bautura prea fierbinte, imi era frig si cald totodata, era un moment furat de undeva, el nu avea cum sa fi stiut dinainte ca-mi va fi atat de bine…foarte bine.
Si acelasi soare care ne-a trezit zambeste sters printre frunzele de cires udate de bruma cu miros de putregai.E o toamna ca o metafora, e vie si nevie, suntem eu cu el si bem cafea in mijlocul amiezii.
N-ati spune voi oare "Ce dragut" ?
 

  • Monthly

  • Legaturi externe

  • Meta

    • Subscribe to Atom feed
  • Weblog

    Toate drepturile rezervate Weblog.ro

    X