Joaca De-a Oamenii

martie 27th, 2009

:xaripile astea….

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
 Stiti ce?Eu iau pauza.Am un teanc de Cd-uri de la o persoana draga si alte multe lucruri care ma cer aici afara.Promit sa ma intorc candva din realitate,pentru ca n-am sa uit ce comfortabil poate fi sa visezi permanent.Hai stii ce?Te iubesc.In schimb imi trebuie 10 minute…ani…pauza.Pa-pa.
martie 23rd, 2009

Never again.

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
 
-Tigrule,apasa butonul rosu…
-Nu,nu vreau sa fie asta pa,e ultima data cand iti aud vocea eu…
-Tigrule,nu poti ramane un copil d cinci ani pt totdeauna.
 -N-am s-o fac…
-Ma iubesti?
 -Da.Da si stii.
-Atunci apasa.
-Bine.Dar ne vedem curand…nu spune…
 -Pa,tigrule…
-Nu spune pa…
Stiam ca Di.di o sa vina la liceul meu in anul care urmeaza si numai la asta mi-a stat capul in zilele care-au trecut si-n vara plictistoare care parca a zburat pe langa mine.Nu mai aparea nimeni ca ea.Si-mi spusese de multe ori ca o sa gasesc o fata mai draguta si mai desteapta, dar nu vedea ca pt mine ea era aceea. Eram in sfarsit in octombrie,eu a 10a E, normal,ma simteam lejer,anul meu de boboc incapabil trecuse.Si da, a aparut o alta fata…"urata si cam proasta".O ignoram.Si ea credea ca totul e bine, ca o iubesc fara sa recunosc si-mi lingea blidele.Di.di nu facea asta niciodata,Di.di ma ura cand aveam grija de ea sau cand o tratam ca pe-un copil si-mi zicea ca eu sunt ala de cinci ani in relatia asta.Si avea dreptate.
 
 3 Octombrie.De ziua ei.Nu, nu uitasem cand e ziua ei asa cum nici nu mi-a pasat cand e ziua tipei celei noi.Se juca Butterflyes in sala teatrului la liceu si mi-am stins tigara intrand in graba.Am vazut-o pe ea.Cu Andrei al ei de brat.Da,el ala care sfida, dintr-a doispea F,tragea din tigara chiar in sala fara sa-i fie jena de profi,care intre noi si tot liceul fie vorba il considerau un elev model si un baietandru adorabil de optispe ani.
 
-Andrei Cucoranu se uita lung la tine.
 -Cel mai rau lucru care se poate intampla e sa-mi fumeze ea tigara.
-Offf pana mea vineee spre noi…
-Stai linistita Di.di.
 
 
-Andrei,ce faci,baiete?
 -Sarumana.Am venit s-o conduc pe Di.di.Nu pot sta la spectacol am pregatire pentru bac si nu mai pot trage chiulul,la urma urmei viitorul meu incepe de acum.
-Aha,si cu aia ce-i?
-Malboro,doamna profesoara.
-Ia da-l incoa.
 
Si profa ii ia tipului tigara si i-o termina in his face.Di.di e uimita,il priveste extaziata.Si eu o privesc pe ea,in schimb nu ma vede.
 -Andrei,uite,mhm…il vezi pe tipul ala?
-Da… se uita de multe ori la noi, ce-i cu el?
-Crede ca suntem impreuna…e fostul meu…
-Ehm adevarul e ca nici nu aratam rau impreuna Di.
-Tie ti-as fuma tot pachetul…
 -Hai aici pacoste.
 
Si dupa ce m-a fulgerat nitel cu privirea domnul perfectiune,a strans-o in brate.Tare de sa ramana fara aer,asa cum ii placea.Si piesa de teatru parca nu mai incepea. M-am asezat pe-un scaun intr-un colt aiurea, mai vazusem Fluturi si stiam despre ce-i vorba.Ce m-a surprins a fost ca ea m-a urmat si l-a lasat pe Andrei in urma.S-a pus langa mine,stia cat de mult vreau s-o apas de corpul meu,stia ca ma tortureaza si acum radea in sufletul ei.Cand era intuneric si iubita mea nu era atenta s-a aplecat la urechea mea si-i auzeam respiratia si-mi venea s-o iubesc…
 -Andrei nu e prietenul meu.
Si eu stateam si ma uitam in gol.Stiam ca minte.Se vedea de la o posta cat se iubesc.I-am zis:
-Dar…
Si m-am intors spre tipa. Tipa care cica era a mea.
-Cum iti zice,honey?
 -Vai baby mereu imi spui Ane.
Si iar catre Di.di:
 -Dar Ane e prietena mea.
 
Si ea s-a strans la locul ei cu capul intre palme, suparata foc pe mine.Si asa a stat toata piesa, ca un spin in coloana mea vertebrala,si stiam ca in momentul in care reflectoarele ramaneau asupra vrunui actor ,ce stralucea pe obrajii ei erau lacrimi.Prostule ce esti, imi ziceam…Apoi la sfarsitul reprezentatiei Andrei o astepta.Acum credeam ca fusese doar o iluzie, pentru ca i-a zambit ca din reflex si l-a si inchis la ea in brate acolo unde defapt imi placea mie sa stau…Am auzit intampator ca:
 -Ana e prietena lui…
 -Di.di nu te supara degeaba.
-Normal,tie oricine ti-ar fuma tot pachetul.
 -Nu oricine are pachetul meu, stii ce greu e pentru mine sa-mi gasesc un vis…o muza…o fata.
-te iubesc degeaba.
-Nu-i degeaba niciodata, noi doi ne jucam de-a minciuna.
 -Ce frumos.
 -Sunt numai al tau azi dupa-amiaza.
-Imi aduc cartile si-mi spui ce crezi de ultimele lucruri pe care le-am scris.
-Si eu te iubesc.pacoste.
 
Dar iubirea lor era o amicalitate cu fatada.Erau inconjurati de-o perdea translucida care impiedica lumea sa vada cine sunt ei cu adevarat.
 
martie 21st, 2009

Il était capable de tout..sauf de s’avouer qu’ils s’aimaient

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
Simteam cum imi accelereaza pulsul.Si multe vorbe de iubire imi treceau prin cap prea repede.Ca si cand ,,te iubesc" n-ar fi deajuns. Ca si cand eu as fi uitat ca tot ce inseamna cuvant s-a demodat.Il priveam fara sa clipesc.Asa,numai pentru ca ma umplea cu viata.Nu conta ca eram a altcuiva.Felul in care tragea din tigara imi spunea ca-i e  sete .De dragoste,poate si de mine.Imi venea sa-l strang in brate atat de tare incat sa ramana fara aer.Pentru ca ochii lui de nu stiu ce culoare stateau intra-i mei de la 30 de metri distanta.Sunt proasta si te vreau.As tipa un nume oarecare-n gura mare numai ca sa te intorci si sa ma intrebi ce vreau si de unde te stiu .
 
 
 
Pe cine astepti defapt?Spune-mi o vorba.Spune-mi de toate,numai faptul ca vin de la tine conteaza.Nu-mi da dragoste, vreau sa ma minti.Putem vorbi despre iubire fara vorbe oricand.Saruta-ma doar.Imbratiseaza-ma.Poti sa nu simti nimic.O sa simt eu totul pentru tine.O sa-ti presez corpul de al meu pana cand vom fi o ….O singura poveste in aceeasi carte.Hai,priveste-ma din celalat capat in continuare.Mira-te ca-s urata.Si-asculta-ma cand iti soptesc…aimez moi…embrasse moi….

martie 15th, 2009

Carmen.III

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
 Si ea s-a mirat.S-a mirat ca nu vazuse pana acum ce era defapt cel din fata sa.Cum nu stia nimic despre ea,nimic despre lumea din jur,doar un muzician de jazz ratat care odata s-a peirdut in patul unei tarfe.Merita sa-l scuipe.Nu el detinea controlul,ci ea.
-Asculta-ma.Tu nu ma poti inchide nicaieri.Am o suflare libera si chiar daca tu nu vrei sau nu poti sa-mi dai drumul nu-i problema mea.M-am hotarat ca decat sa-ti fiu inutila o noapte la cativa ani,mai bine traiesc cu vidul asta in mine pana la adanci batraneti.Si nu vreau sa stiu nici cum te cheama,nici ce am avut,nici ce-ai facut cu mine, pentru ca aici in ploaia asta toate se scurg in canalizare.Iti dau toate lucrurile inapoi cu prima ocazie.Toate parfumurile si toate portativele tale cu muzica de rahat.Pentru mine ai decedat.Eu nu te-am iubit.Eram nebuna dupa o imagine pe care ti-ai croit-o in capul meu si acum realitatea ma sfasie.Doare.M-am saturat sa doara.Iti dai seama ca m-ai omorat?Ca numele meu striga acum pe cineva absent?Iti dai seama ca a trebuit sa ma cladesc la loc din cenusa, ca acum  sunt goala si casabila?Nu.Nu-ti dai seama si n-ai sa-ti dai, caci sunt femeie.Mereu imi spuneai ca femeile sunt mai greu de inteles decat orice altceva pe lume si uite aici te puteam aproba.Da, femeile sunt fiinte intortocheate pe care nu toata lumea stie sa le descopere.Femeile,cestile de cafea cu zartul vechi de-o saptamana,cartile bune ,barul de jazz intim aglomerat si cald sunt sinonime.Nu ma poti traduce nici acum, mereu am fost un dubiu pentru tine.N-ai stiut decat sa ma strigi cand am iesit pe usa in loc sa o-ncui de-a binelea asa cum promiti.Tu nici macar nu stii ce simti.Crezi ca ma iubesti?Chiar crezi?
-Decat sa lungesti vorbele ,mai bine mi-ai spune doar "La revedere".Caci ne vom revedea.Eu te voi vedea in fiecare zi.Tu nu ma vei observa niciodata.Tu vei fi fiecare femeie in parte ,desi niciuna nu este ca tine.Eu voi fi tarana pe care calci zilnic, cel mai jos nivel al omului pe care l-a putut Dumnezeu permite.Si ma intrebi daca stiu ce simt.Stiu,draga Eva,stiu ca sunt un barbat netot care nu e intotdeauna asa cum il vrei ,dar el intotdeauna te vrea.
-Minti frumos.
-Eu nu mint niciodata.
-Ai mintit chiar acum.
El a chicotit.Carmen nu indraznea sa-i gandeasca numele ,asa ceva ar fi facut-o sa se intoarca la el ca o bolnava amnezica.
-Dar tu, ce simti?Unde crezi ca poti sa zbori asa?Mi te-ar lovi vantul…te-as pierde si-as regreta.Si acum stiu ca te pierd.Macar de te-as pierde pentru un barbat mai bun ca mine.Auzi,barbat bun.Nu exista.Toti suntem parsivi.Iubim femeia, in schimb depinde in care ipostaze.Eu te iubesc pentru cine esti Carmen.Poate in tine focul s-a stins.Dar eu abia azi mi-am dat seama ca tu imi pui lumina-n ochi.
-De ce ,Mark?
Gata.Acum nu mai putea sa fuga.Raul era facut.Dragostea pulsa.
-Pentru ca…uneori oamenii au o fasie peste ochi care-i impieduca sa vada esentialul.
-The End-
 
martie 14th, 2009

Carmen II.

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
 
Si daca timpul ar sta in clipa aceea pasii ei tot nu s-ar opri.In ploaia de-afara ea e singura , cu capul gol  tinut sus printr-un efort chinuitor.Ce-a facut ca sa merite asta?Sau poate nu punea intrebarea bine.Ce n-a facut ca sa merite asta?
 
Carmen putea suporta orice.Orice inafara de momentele in care oamenii o inlocuiau ca si cand ea n-ar fi contat pana atunci, era acolo doar ca sa umple un loc gol pana la venirea posesorului adevarat.
Vantul ii sufla pletele brunete si ploaia ii facea machiajul sa coboare in siroaie spre barbie.Nu era urata.Nu era urata nici atunci cand statea in ploaie asteptand ceva.Nu era urata cand se impiedica, cand se murdarea la gura de ciocolata, cand scapa o farfurie care se spargea,cand o dadea in bara cu serviciul sau facultatea.Niciodata.Era doar ea,acelasi zambet care venea de nu se stie unde si spunea sortii  "cu atat nu ma poti dobori".Dar acum nu mai zambea.Acum teama ei se manifestase.Hainele,machiajul,parfumul,toate cate le imprastiase peste pielea ei alba ca sa-l satisfaca nu erau destul de bune.N-au fost niciodata.A trebuit sa aparea altcineva care sa mature mirosul ei din patul lui,era ineficienta.I se parea ca ceea ce gandea suna mai mult a obiect stricat decat a ceea ce este.Ceea ce era.
Acum Carmen insemna altcineva.Nu stia bine cine, dar simtea cum pieptul i se golise ca paharul de sampanie in capul lui.Nu mai era decat goliciunea rusinoasa, ceva care o facea sa se considere mai jos decat restul.Si ploaia nu incetase cand s-a asezat pe banca si s-a strans intr-un ghem.Rochia noua se murdarea.Era o ora tarzie, machiajul inca ii curgea odata cu ploaia care parca o scotea la lumina pe ea cea de sub fard.Si-n balti rasuna pasii altcuiva.
-Carmen!
Nu, nu se oboseste sa se ridice,nu cunoaste vocea care o striga.El murise.Murise ars de-un val de sampanie scumpa.
-Te rog nu-ti mai face asta…
Ce stia vocea asta?Nimic.Absolut nimic.Era prea oarba,prea proasta ca sa-si dea seama ca ea nu facea nimic,ceea ce i se intampla,transformarea asta din fluture in cenusa, nu era vina ei.
-Hai,te duc acasa.
Nu.Nu voia sa plece nicaieri.Inca nu era gata sa plece.Si nu-si gasea vocea ca sa strige la strain.Sa-i spuna sa se duca la dracu’.
-Carmen?
Ceva ii spunea ca trebuie sa raspunda.
-Da?
-Imi pare rau.
-Mie nu.
In mod normal,ar fi ras acum.Acum cand cel ce i-a imprumutat un gol atata timp si-a dat seama ca un chirias poate fi mai bun decat cumparatorul insusi.Dar nu radea.Asa cum nici lui nu-i parea rau.Ei de ce i-ar parea…Ei inca ii pare.Pe ea si pe ea numai o doare mutatul asta din pieptul cuiva afara.Si-n momentele astea Carmen nu se mai gandea.Prefera sa lase ploaia sa continue pentru ea.Oricum,acum i se rupsese coconul.Acum cineva putea oricand sa-i sparga pieptul cu dalta si sa-i constate nimicul dinauntru.Parca si vedea un anunt in ziar: "Persoana fara cord inca in viata.Senzational!!!"
-Asculta-ma..
Si veni spre ea ca si cand o stia de mult si avea voie s-o atinga.Ii luase fata intre maini si-i tinti ochii mari,reci si goi.
-Cine esti?
-Dar tu?Tu …unde-ai plecat?
-Sunt aici.In fata ta.Mereu am fost.
-Carmen…Nimeni nu poate sa schimbe ce a fost.Si in acelasi timp nimeni nu ar mai putea fi ca tine pentru mine, iti dai seama cat ai ocupat din mine?
-Esti un intarziat,m-am mutat de mult.
-N-ai avut cum.
-Nu?
-Ti-am incuiat usa .Tin cheia la mine.
-va urma-
martie 13th, 2009

Carmen

Posted by zambetcicatrizat in Personal    

 

Mijlocul barului de jazz din colt.Ea.Imaginea perfecta a femeii tipice, cu un aer al frumusetii maniace si nedumnezeiesti.O vezi, buzele rosii, voalul palariei bine asezat si tigara lunga in mana subtire ocrotita suav de o pereche de manusi.
Mijlocul barului de jazz din colt.El.Imaginea perfecta a barbatului atipic,privirea ganditoare si vinovata clatindui-se in paharul de whiskey.Mana musculoasa tine ocazional si cate o tigara ieftina care se termina repede.
Mijlocul barului de jazz din colt.Ei.Tradata si tradatorul erau acum fata in fata si dansau pe un cantec pe care ingerii-l sopteau in ritmuri de Ella Fitzgerald.
-De ce?
-Pentru ca tu te iubesti prea mult ca sa-ti dai seama cat conteaza faptul ca eu te iubesc.
Poc.Dopul unei sticle de sampanie scumpe sare in aer si ea isi umple paharul ridicandu-l spre el.
-Pentru tot ceea ce noi nu vom intelege niciodata, dar mai ales pentru tine dragul meu, tu cel care vii inainte de toate si pentru tot ceea ce tu nu vei sti niciodata, ca dragostea mea ce se stinge acum cand vei primi botezul meu.
Si-i varsa siroiul peste palarie.Cumpatul se pierde mai usor decat anii compasiunii ce i-au impartit.
Mijlocul barului de jazz din colt.Ea.Pleaca fara sa priveasca in urma ca sa-si lase lacrimile sa se loveasca de pamant cat mai discret.
-Stai,Carmen!

martie 9th, 2009

nu stiu sigur….

Posted by zambetcicatrizat in Personal    
Ar fi atatea de spus, incat daca le-as numara as observa ca nu mai am cifre.De ce sa ruinezi lumea laturalnica din imaginatia unui om ..?De ce sa-i devastezi corpul mic si sa-i apesi inima care sa-l inece incet in plansete?De ce sa-l inveti sa te urasca cand defapt el nu vrea decat sa-ti arate ce e aia iubire?Da, intradevar, sunt multe de spus, insa un singur oftat ajunge ca sa-ti crape sticla balonului in care traiesti.Asta inseamna sa fii aici pe pamant, condamnat la o tristete absoluta.Trotuarul murdar…imaginea orasului dormind printre felinarele ce din departari arata ca stelele…aerul greu si rece de martie…vise care se ascund pentru ca vor sa mai fie in ruga mea fierbinte.
Si Doamne, daca tu esti acolo si m-ai pus pe mine ca pe-un soarece intr-un labirint ca sa caut inapoi calea spre tine, ajuta-ma sa am putere , da-mi mie si numai mie singuratatea cea de toate zilele.Ma rog ca Brida lui Coelho, ma rog ,dar cui?
"Dumnezeu este al celor curajosi",a zis.
Ei bine, daca am avut curajul sa privesc cum tot ce aveam al meu a murit in chinuri, atunci Dumnezeul acesta mereu absent este al meu?
-Arati de parca ti-e rau…
-Poate chiar imi este…dar nu asa cum crezi.
-Nimic la tine nu poate fi asa cum cred.
-Mai bine m-as apuca sa strang molozul din mine…
-Uite, vezi?
martie 8th, 2009

Intorsaturi.

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    

                                          
 
 Poti sa lipsesti un inger de aripi,
Sa-l afunzi in pamantul din care
S-a ridicat odata
Timid.
 
Poti sa-l chinui
Sa-i scrijelesti pielea
In modele infinite
Incet.
 
Dar dragostea ce-o poarta
Pentru un cineva anume
O va tine arzand
Mereu vie ca o
Flacara.
 
Poti s-o iubesti si
Sa-i hranesti orgoliul
Sa inveti ca adoratia
Pentru ea nu-i decat
Nula.
 
Poti sa te joci in parul ei
Si sa-ti dai seama ca
Nu vrea ca tu s-o faci…
Ci altul.
 
Poti sa-i spui vorbe dulci
Ce timpanul o sa i le dizolve
In rapsodii.
Snobisme.
 
Poti sa-i saruti umarul gol
Si s-o inmarmuresti,
S-o ai
Vesnic.
martie 7th, 2009

Ca la cinci ani jumate’.

Posted by zambetcicatrizat in Personal    
  Mi-a zis cineva odata …Casele te primesc numai daca meriti.Scot ghimpi pe dinafara ,dar numai celui cu inima buna ii infing in ochi.Si cand mergi ranit ,dar inca decis sa intri, te intampina o usa mare care o misti cu greu.Inauntrul,cel ce parea de nepatruns, te vindeca de toate si te umple cu dragostea cea adevarata a locului din care nu mai vrei sa iesi.Dar cu totii fugim in reprize de-acasa.
-S-a schimbat ceva la mine?
-Nu…nu mi se pare.
-Nu te uiti in ochii mei…
-M-as rataci…
-Daca nu te ratacesti nu mai dai nimanui sansa sa te gaseasca…
-Acum e prea tarziu.
 
martie 4th, 2009

Bacauu ^^

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
"de ce ma pui mereu in istorioare imbacsite de pesimismul tau bolnavicios?",ma-ntreaba personajul neconturat si fara nume.i-as spune adevarul, ca mi-e teama sa cresc,ca m-a umplut regretul cand mi-am dat seama ca am crescut deja, ca refuz sa uit,refuz.daca el e olgindirea sufletului meu, atunci sa nu se intrebe, nici sa contrazica, nici sa judece.dar nu era oglindirea mea, era oglindirea tuturor, era omul in metamorfoza, cel rar si de nedoborat, cel vechi si plin de speranta."cum ai putea sa-mi apartii?",i-am zis.si el m-a privit buimac.nici nu stia.
era al meu ca sa ma joc, sa-l fac adult apoi sa-l pun inapoi in trup de copil, sa-l cladesc adolescent, sa-l pun sa faca dragoste, sa fiu un fel de timp beat care se schimba dezordonat.
dar asa cum nici el nu era al meu, eu timp nu puteam fi, mai mult un papusar fanatec care jongla cu viata ei.
"ce absurditati poti gandi",sopteste discret, ca pentru sine.si-i dau dreptate,nici mie nu mi-ar placea sa fiu in locul lui ,sa fiu controlata si purtata de ape spre o cascada de griji.dar in ce traiam nici libera nu eram, ma incatusa o datorie fata de semenii mei, pentru mine libertatea era izolarea de care se teme personajul atat.
de multe ori gandul imi era spalat de pe limba de detergentul din pastile,ramanea intre mine si…sufletul acela pe care il schimbam zi dupa zi.el era mereu suparat si mereu bucuros,inceputul fiindui indoielnic si sfarsitul plin de multumire, ma ura si ma iubea in aceeasi masura,folosea jargonul unde eu foloseam metaforele.
"ai spus ca ti-e frica sa cresti, fa-ma adult", ma sfatuia.si uneori il ascultam, alteori imi era teama de ceea ce as fi putut face din el.esenta lui nu se schimba niciodata, la baza ii era tot inceputul de copil chiar si cand atingea prima curva.
dar sa-l fac adult…mi se parea un fel de suicid, mi se parea ca l-ar fi coplesit grija zilei de maine si ar fi uitat sa se consume frumos, ca un parfum pulverizat in aer care tot acolo e desi nu se mai simte.ar fi uitat cum se face dragostea, s-ar fi rezumat la sex.ar fi uitat sa se bucure de atingerile curvei,ar fi scuipat-o in fata pentru ca acum vedea cat e de mojica.si-n toate acestea domnea intelepciunea care il oprea din drum, care-i taia carpe diem-ul de la picioare,de asta imi era cel mai teama.
si-n ziua aceea i-am zis "nu,azi suntem depravati impreuna".
 
-Mai avem 15 minute de stat impreuna, spune-mi macar cum t cheama.
-De unde stii ca noi ne rezumam la un sfert de ora?
-Pt ca tu n-ai cum s fii de-aici,uite cat de sinceri ti-s ochii si cat de viu ti-e focul din ei.
-Pai mi se zice Dee.
-Dee…
-Eu cred ca am epuizat cteva secunde importante cu vorbe.
Si s-a aplecat spre el, l-a sarutat.
[I Miss You]
Next Page »
  • Monthly

  • Legaturi externe

  • Meta

    • Subscribe to Atom feed
  • Weblog

    Toate drepturile rezervate Weblog.ro

    X