Joaca De-a Oamenii

octombrie 27th, 2009

Of course.

Posted by zambetcicatrizat in Personal    

Dau un prim plan la buzele lui Clau si ele se pierd,se dizolva ca mai apoi sa-i intre in cadru un ochi un rid un Ce faci acolo Diana?.Dau un prim plan la ochii lui Clau care se spulbera si apar ochii lui Andrei.Apar dintii galbeni de la tutun ai lui Andrei in locul zambetului perfect al lui Clau.Apare un Nu pot sa cred ce ni se intampla in locul lui Ce faci acolo Diana?.Las camera la o parte.De dupa ea,nu se vede niciun Andrei.Doar Clau.Si el e prea limitat,prea simtit,prea nedureros,prea fara risc.Si in capul meu iau un pix si desenez peste Clau figura comica a lui Andrei,cu obrajii plini,cu trasaturi conturate slab,slab ,slab, cu ochii larg deschisi  la nimic.Desenez un Andrei plapand,suferind,ca un pui de nimfa pe o floare uda  care sta sa-si plece capul din cauza greutatii picurilor.Desenez stramb cu exces de iubire si Clau de dedesubt urla ca nu mai poate respire.Iar eu nu il aud.Eu doar continui sa trag linii.Si o gaura in locul inimiin-ar trebui sa uit gaura aceea din locul inimii

 

  • Give me a break.I have a mad scientist’s job to do for Halloween.

 

octombrie 27th, 2009

Cel mai schizofrenic gand

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
 Cum un muschetar inteapa ochiul cu spada sa de plumb si irirsul se retrage se ascunde dupa scut cu greu creste floarea din ochi murdari din nou apoi abisul ce se naste,haul cascat spre un pamant ce numai vine si eu unde ma inradacinez tu nu te inradacina eu ce ma fac e numai vina ta cred ca-ntr-o zi o sa te rup in mii de cioburi pupila mare care se-ascunde in spatele unei dioptrii sistem de carat lacrimi undeva spre alte flori de sub pamant de la cinci metri sub pamant alte zori la care ai intarziat amantele unui Iad cu care faci cunostiinta incepand de ACUM maini intinse guri deschise inimi flamande care dupa cum vezi te cheama in gradina lor ia seama eu nu seman cu nimic degeaba-ncerci sa m-ocolesti abia astept .Astept.
 
octombrie 25th, 2009

Valuri Albastre.

Posted by zambetcicatrizat in Personal    
 

octombrie 25th, 2009

Where is my mind…?

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
-Papusa,ce crezi ca faci tu aici?Iti fluturi picioarele de optispe ani la sectiunea farmacie din spitale ca sa ce?Ca sa ceri calmante?Numai fuma.Oamenii din jurul tau au venit pentru ca au chef sa se mai zbata,pe bani,stii?Si nu am voie sa-ti dau.Picioarusele tale de optispe ani pe podeaua asta jegoasa in carouri…Hai sterge-o!
Mersul de viitoare curvistina,hainele gri ,tigara pe jumate’ fumata si zgribulita  la capat,buze mici,ochi care privesc prin tine,optispe ani ,baiatul care o asteapta la usa,baiatul care sta cu fularul tras pe nas ca sa nu-i miroasa a spital,baiatul ala care se uita in ochii ei pentru ca ochii ei numai prin el nu pot privi,ce fata curva,asa de curva.Si ii aud papucii fara toc venind spre mine,zicandu-mi apoi:
-Ardeti-va pacientii.
Si ma uit la ea cas.
-Ai inebunit,papusa?
-Faceti-le o arsura ca sa stie ca inca sunt vii.Faceti-le un sarut de diavol pe umar ca sa stie ca au murit si s-au intors.Ca sa stie ca fiecare din ei e propriul lor Mantuitor.
-Pleaca de-aici pana nu te dau eu afara!
Si cu juma’ de zambet si juma’ de tigara,cu maruntis in buzunar care urmeaza sa se materializeze in painea ei de la cina,fata pe care am numit-o curva pentru ca voiam ca ea sa fie a tuturor si nu numai a baiatului din usa face stanga imprejur si pleaca fara calmante si fara regret.
Ce ciudat,nu?
Ce ciudat,da.
Acum ma gandesc in fiecare zi la ea.La hainele ei gri.La ochii ei care se uitau prin mine.Si in pauzele de masa scot bricheta,trec un ac de seringa prin foc si ma intep scurt si dureros.Ca sa stiu ca traiesc.Ca sa stiu ca,printre atatia oameni care imping inapoi moartea in fiecare zi facandu-i avant pentru o intoarcere grandioasa ,eu nu am nimic de pierdut.Eu am uitat ce as putea sa pierd.
 
octombrie 24th, 2009

Nu mai conteaza,eu casc ceruri,tu-mi nasti geruri,ce naiba,tu nu vezi cum tremuri?

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
Normal,normal.E ea toamna.Cu privirea ciocolatie si amara si ghetele grele de iarna din picioare pe care chiar daca e octombrie le plimba in fiecare zi si sunt asa de grele asa deNu stiu,imi pare ca o sa se spulbere din clipa-n clipa.Printre randurile multe de haine care ii ascund corpul de inger fara sex, ma mint si-mi spun ca e ca o papusica din aceea cu trupusor de vata si maini ,picioare si cap de plastic. Numai ca bucatile goale ale corpului ei nu sunt de plastic.E semivie si rece.Circulatie proasta.Obraji biciuti si maini si picioare ca sloiurile pentru ca sangele cald nu mai ajunge si la ele sa le scalde pe dinauntru.E ceata.Si ea e toamna.Imi pare ca o sa se spulbere.Imi pare ca e ceata pentru ca ea se evapora.
 Daca m-ar intreba mentorul acum,as continua cu: Imi place parul tau.Imi plac soldurile tale prin rochii negre care te fac sa pari si mai scheletica.Imi place mersul tau ciudat si nesigur.Visez.Avem o casa impreuna.O decoram cum ne place.Si eu scriu.Tie iti place mult ce scriu.Ai grija de mine.Si ma iubesti.Tie iti place mult sa ma iubesti.VisezSi un singur urlet sfasie.Sfasie tot ce insemni pentru mine.E urletul acela al unui animal de prada pe pat de moarte.E slab si arunca peste tot cu cioburi.E ca-n craiasa zapezii cu oglinda vrajitorului care se sparge si ne patrunde.Si eu uit de tine.Uit ca tie nu-ti mai pasa de mine.Eu uit de tine.Cum Dumnezeu am invatat sa mint asaNu pot uita
Nu te scuza…Nu te scuza.
octombrie 23rd, 2009

Biletul din banca

Posted by zambetcicatrizat in Personal    
  Doua saptamani de repetitii si dans lasciv pe MJ.Bine,nu eu.Eu am un teatru de trei minute.Deci cum spuneam,doua saptamani de repetitii si apare asta.Transcris intru totul asa cum l-am gasit.
 
"Pamantul neasfaltat din curtea scolii e tapetat umed, ca pielea ta.Pe fundal de mitraliere si urlete si multe alte sunete cum ar fi cel de lanturi zornaind ma misc greu spre tine.Ai parul dat dupa o ureche si o alunita pe lob,langa cerceul clips.Nu zambesti.Nu privesti nimic concret.Iti zic revino printre noi.Imi zici, du-te dracului .Iti tii genunchi in brate stai pe scara de la teatru si arati ca si cand cineva ar incerca sa-ti scoata un dinte cu clestele fara anestezie.Arati ca si cand ai vrea sa nu stiu cum arati.Pe dinauntru.Stop cadru.Te iubesc.E ciudat,stii,cum n-am nici cea mai vaga ide ce fac aici sau de ce sper ca o sa gasesti asta intr-o buna zi si sa-mi spui,bun baiat Clau,dar atat.Atat.Pentru ca tu ai sti cum sa-mi respecti fantezia cu tine.Lasand-o asa.O fantezie.Nimic nu e mai maret decat asteptarile noastre,spuneai tu,hipnoza e doar dorinta sa emigram intr-o realitate alternativa,totul e imaginatie,totul e un vis pe care il traim aiurea,dupa aceleasi reguli,si eu te urmaream .Te urmaream cum iti miscai mainile buburuze de frig pentru ca iti suflecasesi manecile si afara erau 0 grade si ardeai pe dinauntru si le predicai tuturor religia ta care nici gand sa fie una cu a mea.Bun baiat Clau spuneau buzele tale luand forma numelui meu,dar nici gand ca sunetele ce ieseau dintre ele sa le dea de gol,o,nu.Spuneai ca am putea concepe leacul care sa-i stearga Evei de pe interiorul gurii  urma de mar si din gand pacatul cel dintai,dar ca,la urma urmei,nu pacatul cel dintai e cel mai important,ci ultimul,pentru ca pe el il vor aminti plasmele noastre ridicate in infinit, luminoase,sagetand in Univers.Bun baiat Clau.Diana,Lolita.Taci odata si asculta-ti respiratia.Ca sa iti dai seama cum ma simt.Da-ti seama cum ma simt"
 
Partea cea mai buna?Nu stiu de la cine e.Nu cunosc niciun Clau.Dar m-a facut sa zambesc.
 

octombrie 15th, 2009

Tranzit.

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
 

octombrie 11th, 2009

Purici pe ecranul Tv-ului.

Posted by zambetcicatrizat in Personal    
 HHHHHHHHHHHH!CSTHHHHHHHHH!
Si incercand sa gaseasca izvorul unde inainte de razboi apa curgea cu scantei care te ardeau de inghet,baiatul acum crescut si devenit barbat isi aminti un truc de-al soldatilor.Isi aprinse o tigara si lasa focul sa manance din iarba dracului ,apoi stranse scrumul intr-un morman si astepta in fum.Ultimele pasari din lume ,flamande si oarbe de explozii,se adunara langa morman sa manance cenusa.Atunci,baiatul care credea ca a crescut si-a devenit barbat,a scos revolverul si a tintit spre ele.Vazand fapturile care nu voiau decat sa-si prelungeasca chinul,cantari singurul glont pe care-l avea si se gandi ca ele nu il meritau.Privi spre blocurile inalte ,fara geamuri si cu peretii negri pe interior si se gandi ca dincolo de ele,Dumnezeu exista.Undeva pe cer se deschidea Soarele in fiecare zi si oamenii nu erau cu totii adepti ai tetaniei.Undeva,baiatul asta care juca rolul unui barbat ,vedea izvorul care putea sa-i potoleasca inima care batea  nestapanit ,impinsa de adrenalina.Si atunci,simti revolverul mai greu ca oricand.Fierul rece era sarutul mamei lui de noapte buna.Baiatul care nu mai credea deloc in existenta barbatilor se aseza cu fata in sus .Cu maneca murdara de funinge,isi sterse ochii uzi si-si murdari chipul frumos conturat.Apoi,mama il saruta de noapte buna si el adormi fara pretentia ca ea sa-l inveleasca cu trupul ei metalic,care-i fugi printre degete in ultimele clipe inainte de vis.
CHHHHHHHHHHHHHHHHH!HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH!
 
octombrie 9th, 2009

DD

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    

*Colaborare cu O gasiti si pe celalat blog al subsemnatei,avand in vedere ca weblogul a fost mai lenes,am publicat-o mai intai acolo.*

 
 
 
ZC:

-Ce faci,DD?

Normal,Marlyn Monroe era MM,Coco Chanel era CC,Brigitte Bardot era BB,ea e DD.Cu hainele sifonate si cu somnul pe buze,strans in crapaturi.De unde raspuns concret la "ce faci?"…?Asteptai mult sa zica ceva,ea se strofoca si…nimic.Raspunsul ramanea un clasic "bine".Si DD se aseza cuminte pe scaun dandu-ti libertatea sa o intrebi de toate.Raspunsurile ei erau monosilabice: da si nu.O intrebai daca mai are vise,"nu".O intrebai daca o supara ceva, atunci "da".O intrebai ce anume…Spunea tare si raspicat "TU!".Fara sa-i pese daca arunca cu cutite.Mi se pare normal.I-am zis sec "uite ai aici numarul meu de terorist daca vrei sa…".Ma oprea cu privirea si intreba : "Numarul tau de ce?!".Raspundeam :"Imi pare rau…de mobil."

S:

"Imi arunca o privire amuzata,de parca ar zice "Biata fiinta…Dintre atatea lucruri de care ar putea fi terorizata,ea se leaga tocmai de mobil?",iar eu o privesc cum se ridica de pe scaun si cum lasa aerul in urma ei cu o urma mare,decupata de prezenta ei,in forma unui corp in pozitia fetusului.

Ah,stai,de fapt asta sunt eu.Eu sunt fiinta care sta incovrigata in spatiul din care a plecat DD.Aerul e decupat.Ma tai in muchii.

-Ce mai faci,DD?"

ZC:

Si chiar cand ma gandeam ca stiu cine e.

E fata cu care nu am dansat tango,fata al carei parfum nu l-am putut ghici,fata care tocmai a plecat.Fata care nu stie ce mai face.Oare ea isi mai aduce aminte de mine?Au trecut exact 2 minute de cand nu imi mai umple lumea.Eu imi aduc aminte de noi.Chiar daca eu si DD nu am existat impreuna niciodata.Imi aduc aminte ca vorbeam cu ea frantuzeste si facea grimase.Se prapadea de ras pe scaun si-si farmita ADN-ul…DD a mea care isi relaxa muschii numai cu mine si apoi pleca grabita fara sa stie cat e de bolnava sau….sau…Adevarul e ca am si eu efectul asta…De placebo.Ma bag in corpul ei si-i amortesc partea rationala.Apoi ridic restul in infinit.Ce rahat,DD,suntem niste idioti.

Nu vreau sa fiu doza ta de Prozac.Vreau…

Nici eu nu stiu ce vreau.Asa cum tu nu stii ce faci.

S:

"In seara aia,statea la o masa de langa scena unde canta reggae o negreasa rasa in cap si imbracata in culori metalice.Isi misca usor capul pe ritmul melodiilor,in timp ce fuma tigari Virginia Slims de ciocolata si bea rom si cola.Negreasa facu pauza si din boxele puse strategic in bar se auzi un tangou.Imi doream atat de mult sa fiu sursa ei de serotonina sau chiar de placebo subestimat,dar Raifortte mi-a luat-o inainte.Raifortte era negreasa care a invitat-o pe DD sa danseze cu ea.

Am stat si am privit momentul demn de Ananis Nin si am realizat ca DD mi-a infipt un cutit in inima chiar inainte de a-mi sti numele.

-Bonsoir,eu sunt Eduard…"

ZC:

Nu,nu cred ca aveam loc in ochii ei pentru ca nu m-a privit.Ci invartindu-se rotocoale de mana cu Raifortte,impartea mirosul iubirii la toata lumea din bar.Si eu,cel mai insetat de el,continuam sa ma imbat irevocabil pe o perioada nelimitata.Dar muzica s-a terminat si Raifort s-a intors pe scena,mai proaspata si fericita ca oricand.Iar DD a venit la mine zicand "Eduard,prostule!Te stiu de cand faceai medicina,cum adica,vii la mine,ma iei cu franceza si mi te prezinti iar?!!??!?!?!?!?!",zbatandu-se furioasa sa respire de la oboseala,ca toate persoanele cu tahicardie.Ma uitam la ea si ma gandeam ca trebuie sa-i spun.Ca trebuie sa fac ceva.Ca nu mai pot sa mint zicandu-i ca are lipsa de soare sau mai stiu eu care vitamina imaginara pe care o desena in aer cu linii albastre pe care le taia cu un alt pix rosu.

Am indraznit:-Esti intr-o stare precara si trebuie sa plecam!

A urlat:-Si ce dracu’ sa inteleg prin asta?Ca ai chef de un one night stand?

S:

"Furia i se imprastia din toti porii,luand locul parfumului pe care l-a oferit tuturor din bar.Ii simteam arsura,pe masura ce ma macina tot mai tare.

Oh,DD.

De-ar fi stiut ca era in stare sa ma dizolve,sa ma transforme intr-o pata neinsemnata pe un trotuar jegos sau pe o podea oarecare…Sa ma transforme in praf,sa ma imprastie intr-o mie de zari,departe de caldura corpului ei mic,bolnav,neprotejat de vrajile niciunei zane bune.

De-ar fi stiut ca imi asumam rolul de Fat-Frumos doar pentru ca ea avea nevoie de mine.De-as fi stiut ca nu dorea un Fat-Frumos.Si ca nici nu avea de fapt nevoie de unul…

Nu voia sa plecam.Raifortte ne privea jubiland,crezand ca o poate avea pe micuta mea DD.DD a mea si a nimanui.

DD care a dansat tangou cu o negreasa care canta reggae si care acum se uita la ea ranjind.

-Nu e o bucata de carne!ma trezesc urland la ea,scos din minti de zambetul ei increztor.

Zambetul ala perfect,pe care il detin toate negresele.

Zambetul acela ,privirea aceea,furia micutei DD…imi dizolvau carnea si ma faceau sa ma chircesc la pamant,ca un biet copil neputincios.

Halal Fat -Frumos."

ZC:
Factorul A : Eu nu mai faceam parte din lumea ei si nu mai aveam sa fac parte de acum incolo.
Factorul B :Ea ma omora efectiv cu pupilele alea mari si obosite care ma fixau.Stia bine ce face.
Factorul C : Chiar daca DD nu voia sa asculte,pe mine nu ma deranja ca in conversatia noastra nimeni nu vorbea de fapt si de drept.
Normal,ii era mila de mine.Normal,imi era mila de mine.Normal,as fi vrut sa schimb corpul cu cineva mai credul si sa plec din zona critica.Dar nu.Nu acum.Acum cat e la un centimetru de mine.Am apucat-o de incheietura si am auzit pieptul franandu-i din palpitare undeva intre sus si jos.Pierdut si ametit de corpul ei umed care reflecta lumina,m-am oprit din gandit si mi-am lipit buzele de buzele cu somn ale lui DD.Raifortte,mai zambeste acum!
In mainile mele,DD se dematerializa.Simteam ca am s-o pierd si m-am rupt din ea ca sa ma conving.Ce se intampla cu noi?Urcand si coborand cuminte,pieptul ei suna a gol.O bausem pe toata fara sa-mi dau seama.Pupilele micsorate nu mai spuneau nimic.Tacea DD si tot corpul ei,iar eu priveam mort de frica scena care anunta apocalipsa.
S:
"-Ai avut dreptate sa te prezinti iar.Cine naiba esti tu?
Era inca in bratele mele.Realizam ca nu mai aud,ca ma concentrez doar asupra felului in care i se miscau buzele golite de culoare si asupra expresiei fetei.
-Nu mai esti uman.Esti doar un animal,iar eu sunt prada…
….
Dar prada poate oricand contraataca.
Atunci m-a sarutat ea,m-a golit ea,mi-a aratat cum e sa fie ea,cum e sa fie doar o carcasa pentru mintea mea otravita.
Mi-a muscat buza inferioara si am simtit cum…imi suna capul a gol.Cum aerul refuza sa mai fie inspirat si expirat,cum miscarea toracelui era doar o obisnuinta,cum inima batea ,batea disperata,in cautarea unui firicel uman de sange…unui firicel de oxigen…
-Acum…Dispari ,Eduard.Intoarce-te cand vei strange destula umanitate de la pacientii tai de la urgente.Dupa ce vei tine inima altcuiva in maini,dupa ce vei realiza cum batea inima mea,de fapt.
Si s-a indepartat pe ritmul muzicii.A plecat sa-si recapete si ea suflarea pe care i-am furat-o.
Iar acum….Acum tin in mana o inima.O inima adevarata.Si realizez ca inima micutei DD batea altfel : tic-tac,tic-tac,tic,tac…Tic-tac,tic-tac,tic,tac,tac…"
ZC:
Acum sunt gata sa ma intorc …oare?

 
 
octombrie 6th, 2009

Rewind.

Posted by zambetcicatrizat in Personal  Tagged    
It’s a big probability that we suffer.A bigger probability than anything.A bigger probability than feeling happy.Or complete.Or not alone.Help me.Who ever made probabilities didn’t calculate fate.If you start from point A with a speed of 20 paces per second and I am in point D ,your only mathematical destination,is it true that we meet sooner or later?Is it?
First you have to divide by 5 and then mesure and after that you use Pitagora to find out the diagonal of a square is an irational number.How do you find out a person is irational?Persons are diagonals?
Ok,I’m in point D forever.And it seems your pace is shrinking consequently every time because you don’t look like you’re moving from here.What is this,a bad joke?I am your only fucking mathematical destination,come!Why are you deviating!?!?!?Why are you going the other way?!?!You’re not evan irational,you’re simply wrong!WRONG,you hear me!!!
 
But noone ever sais point D can’t run after point A to ask why is he doing that.The truth is,point D and point A  just need to find out how life works best for them.That’s why they don’t accept only one mathemathical destination,in the form of eachother.
 
« Previous PageNext Page »
  • Monthly

  • Legaturi externe

  • Meta

    • Subscribe to Atom feed
  • Weblog

    Toate drepturile rezervate Weblog.ro

    X